Franturi de vise navalesc apasat peste privirea mea incetosata.Cobor din maretul baldachin,imi fac in graba rugaciunea si primesc in dar lumina.Schimb o costumatie pe alta,raman acelasi eu,poate doar cu ochii mai limpezi si pasesc in noua zi.Astazi incep totul cu expresia : "am nevoie"...de ce am nevoie? Am nevoie de : hrana trupeasca,curatenie fizica,putere de lucru,sfat si indrumare,obiecte casnice si nu numai,trocul zilnic evaluat monetar....am nevoie de un suflet langa mine.Caut sa indeplinesc toate nevoile..rand pe rand,gasesc scuze pentru lipsa unor indepliniri,multumesc Cerului si celor ce m-au ajutat pentu indeplinirea celorlalte...pasesc catre viitor cu pasi marunti...dar ultima nevoie nu mai vine....
Fenomenul devine repetitiv,zilnic,saptamanal,lunar...se indreapta spre a deveni anual si eu tot nu ma las.S-au schimbat soarele si luna,s-au schimbat culorile frunzelor de la geam,s-au schimbat hainele mele,rugaciunile si trocul necesar...aproape toate s-au schimbat,numai sufletul ramane acelasi: infometat,vesnic cald in asteptarea unui suflet racorit de tristete,singuratate,timp.Apas zilnic pe un buton fictiv si repornesc aceleasi nevoi,numai una singura nu o pot reporni...ea aduna timpul broboana cu broboana,cladeste castelul in care tu,suflet trist sa-ti ai imparatia.
Iubeste cu sufletul si lasa-te prins de jocul zambetelor reciproce....
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
...necesitatea cotidiana sau necesitatea aceea care ne ademenste perfid, parand a ne'ndruma spre acel ceva ancestral?
personal, cred ca exista nevoie ancestrala ;
si atunci oare nu tocmai nevoia poate deveni? un suflet golit de tristete, singuratate si timp poate deveni, oare... devorator?
o prada necesara a spiritului...!!!
vine o clipa cand intelegem ca doar un sufle tainuit, nu si tainic, poare iubi zambind, sfidanad regulile imparatiei sale cladite din sau pe subterfugii
Ana-Maria Deleanu
Post a Comment